Uneori alaptarea este contraindicata, din motive materne sau neonatale.

Atunci cand alaptarea poate avea efecte nocive asupra copilului, aceasta trebuie suspendata temporar sau definitiv.

Contraindicatii ale alaptarii din partea mamei

Se contraindica alaptarea in cazul urmatoarelor infectii materne:

• infectie HIV – alaptarea creste riscul de transmitere verticala a virusului cu 9-15%
• infectie tuberculoasa activa – bacilul Koch se transmite in mod exceptional prin laptele de mama, dar contactul apropiat dintre mama si copil poate favoriza transmiterea agentului infectios pe cale aeriana (principala cale de transmitere a bolii)
• infectie cu virus herpes simplex cu leziuni active la nivelul sanului
• leziunile herpetice active de la nivelul sanului sunt extrem de contagioase, prin contact direct cu acestea nou-nascutul putand dezvolta infectie herpetica;
• infectie cu virus hepatitic B cu viremie prezenta – desi nu exista dovezi ca alaptarea creste riscul de transmitere a virusului hepatitei B de la mama la copil, in cazul mamelor cu viremie prezenta nu a fost demonstrata siguranta terapiei antivirale pentru copil; la mamele care prezinta AgHBs pozitiv fara viremie activa se recomanda imunizarea pasiva si activa a nou-nascutului si se incurajeaza alaptarea. Cantitati mici de AgHBs au fost detectate in laptele mamelor AgHBs pozitive si este posibil ca, o data cu mici cantitati de sange provenit de la ragadele mamelonare, acesta sa fie transmis copilului in timpul alaptarii (chiar cand aceste leziuni sunt foarte mici).

Contraindicatiile alaptarii – materne

1. Chimioterapie
2. Terapie cu izotopi radioactivi
3. Consum intravenos de droguri recreationale
4. Ingestia de alcool depasind 0,5 g/kgc/zi
5. Infectie HIV
6. Infectie TBC activa
7. Infectie cu virus herpes simplex cu leziuni
8. active la nivelul sanului
9. Infectia cu VHB cu viremie prezenta

Contraindicatiile alaptarii – Neonatale

1. Galactozemie
2. Deficit congenital de lactaza
3. Boala urinilor cu miros de sirop de artar
4. Fenilcetonurie

In situatia in care mama trebuie sa urmeze anumite tratamente, alaptarea poate fi continuata de cele mai multe ori, cu exceptia medicatiei antitumorale sau radioactive. Deoarece majoritatea medicamentelor se excreta si in lapte (chiar daca cel mai adesea in cantitati minime), acestea trebuie evitate ori de cate ori este posibil.

Atunci cand sunt necesare, medicamentele trebuie alese cu prudenta de catre medic si trebuie administrate imediat dupa o alaptare sau cu putin timp inaintea unui somn mai indelungat al copilului (aceasta permite metabolizarea unei cantitati mai mari de medicament cu scaderea concentratiei serice a acestuia si limiteaza cantitatea de drog care trece in laptele matern.

Alaptarea este contraindicata in urmatoarele situatii:

• chimioterapie sau terapie cu izotopi radioactivi – acestea reprezinta contraindicatii absolute ale alimentatiei naturale, putand induce la copil imunosupresie, neutropenie si crestere deficitara
• consum de droguri recreationale de uz intravenos
• ingestia de alcool in cantitate mai mare de 0,5 g/kgc/zi – acesta poate determina la nou-nascut somnolenta, crestere deficitara, tulburari de dezvoltare. 10 ml alcool sunt echivalentul a 8 g alcool si a unei unitati de alcool. Unitatile de alcool continute intr-o bautura pot fi calculate astfel: gradul alcoolic (procente volumice de alcool) X volumul (ml) -f 1000 = numarul de unitati de alcool.

In cazul administrarii de izotopi radioactivi in scop diagnostic la mama, se indica alimentatia cu formula a copilului pentru o perioada variabila in functie de timpul de injumatatire al radioizotopului folosit. Dupa disparitia radioizotopului din sangele matern (variabil in functie de radioizotopul folosit) nu mai exista risc de efecte nedorite asupra copilului.

Contraindicatii ale alaptarii din partea copilului

Este contraindicata alaptarea nou-nascutului cu urmatoarele afectiuni:

1. galactozemie – datorita deficitului enzimatic caracteristic bolii nou-nascutii prezinta intoleranta la galactoza, necesitand alimentare cu formule delactozate;
2. deficit congenital de lactaza – imposibilitatea digestiei lactozei impune si in acest caz utilizarea formulelor delactozate
3. boala urinilor cu miros de sirop de artar – acesti nou-nascuti nu pot metaboliza aminoacizii ramificati, necesitand alimentare cu formule speciale care nu contin leucina, izoleucina si valina
4. fenilcetonurie – nou-nascutii suferind de fenilcetonurie nu pot metaboliza fenilalanina si necesita alimentare cu formule fara fenilalanina.