Anestezia peridurala

Efectul anesteziei va fi resimtit in aproximativ 20 de minute de la administrare in mod progresiv.

Gravida va experimenta pierderea treptata a sensibilitatii, de la picioare pana la ombilic. Initial, gravida este sfatuita sa mentina o pozitie simetrica (nu culcata pe o parte) pentru preluarea uniforma a efectului anestezic. Cand efectul este instalat, in functie de dozaj si in acord cu recomandarile medicului anestezist, gravida va putea sa se mobilizeze si sa stea inclusivin picioare.

Se pot resimti senzatii de mancarime pe abdomen si la nivelul membrelor inferioare, frisoane si tremur involuntar.

Pentru ca gravida nu va putea simti nevoia de a urina, fibrele senzoriale ale vezicii fiind anesteziate, vezica se va goli prin sondaj (cu o sonda care nu va ramane fixata) cel putin o data inainte de expulzie si, la nevoie, oricand pe parcursul travaliului.

O vezica urinara plina poate fi un obstacol pentru coborarea mobilului fetal si poate induce un risc de leziuni ale fibrelor musculare ale vezicii.

Efecte secundare pentru gravida si riscuri

Chiar daca efectele secundare asupra fatului (daca se previne corect hipotensiunea arteriala) sunt neglijabile, gravida trebuie sa fie constienta ca pentru ea anestezia peridurala va insemna o reducere a autonomiei:

• Pierderea controlului urinar
• Mobilitate redusa prir\prezenta aparaturii de monitorizare (cardiotocometru, tensiometru) si a perfuziei de hidratare chiarin cazul in care exista «walking epidural »
• Dependenta de un insotitor/ cadru medical pentru a permite mobilizarea
• Nevoie mai mare de a fi ghidata in expulzie de catre personalul medical din cauza diminuarii functiei senzoriale.

Pe langa autonomia redusa, exista riscul persistentei senzatiei de amorteala si slabiciune in zona lombara, in jurul punctiei.

Daca anestezia peridurala este montata inainte de dilatatia de 5 cm, exista un risc de incetinire a travaliului, inducand folosirea oxitocinei si crescand riscul altor interventii medicale (cezariana). Anestezia peridurala efectuata dupa ce dilatatia a ajuns la 5 cm nu mai influenteaza negativ dinamica travaliului13.

In caz de anestezie rahi-peridurala sau de rahi-anestezie, exista riscul de scurgere a lichidului cefalorahidian prin bresa lasata la locul de punctie. Pana la reinchiderea bresei (intre 24-7211), mama poate avea dureri de cap violente la orice tentativa de ridicare in pozitie verticala, datorita presiunii cefalorahidiene scazute.

Toate studiile medicale acumulate au infirmat miturile conform carora montarea anesteziei peridurale ar:

1. Induce paralizie (anestezia se face de obicei intre L4-5 sau L3-4, facand imposibila afectarea maduvei spinarii care se opreste mai sus)
2. Creste riscul de nastere vaginala instrumentata (forceps, vacuum). Prin ajustarea dozajelor de anestezie si prin asteptarea momentului in care mobilul fetal este coborat (mai ales la primipare), eforturile expulzive ale gravidelor nu mai sunt inhibate intr-atat incat sa necesite asistarea instrumentata.

Dupa nastere, cateterul se mai pastreaza pana la doua ore postpartum, folosindu-se efectul anesteziei pentru sutura perineala (daca este cazul). Mama isi reia activitatea vezicala si poate sa se mobilizeze intr-un interval de patru ore de la ultima administrare de anestezic prin cateter.

Prezenta mictiunii trebuie monitorizata de cadrele medicale pentru ca exista riscul de retentie urinara postanestezie.