Niciun aliment nu are numai avantaje sau numai dezavantaje pentru consumul uman.

Fiecare grupa de alimente aduce atat beneficii, cat si dezavantaje si de aceea, in alimentatia zilnica a omului si in special a copiilor si tinerilor trebuie sa existe combinatie si un raport din toate categoriile de alimente pentru a se asigura aportul nutritiv intr-o cantitate si proportie corespunzatoare.

Lapte, iaurt si branza

Alimentatia copilului trebuie sa contina 2-3 portii de lapte/iaurt/branza, ceea ce inseamna 500 ml lapte, sau iaurt sau 100-200 g branza. In conditiile in care se consuma atat lapte cat si derivate, cantitatile vor fi mai mici. La copiii cu intoleranta la lactoza se recomanda consumul produselor lactate delactozate.

Carne, peste si oua

Pentru furnizarea proteinelor de buna calitate se vor consuma carne, peste, oua in cantitate de 2-3 portii pe zi (de exemplu, combinatia de 1 ou si 200 g carne sau 200 g peste).

Introducerea oului in alimentatia copilului mic cu teren atopic se poate asocia cu fenomene de alergie digestiva.

Se recomanda consumul de peste de 2-3 ori pe saptamana.

Painea si cerealele

Painea si derivatele cerealiere constituie baza piramidei alimentare, deoarece furnizeaza aproximativ jumatate din energia zilnica necesara. Glutenul, principala proteina din grau, orz, ovaz, poate sa declanseze celiachie sau sindrom celiac la cei cu predispozitie. La acestia se recomanda produsele care nu contin gluten (eticheta produselor alimentare mentioneaza continutul in gluten).

Legumele si fructele

Legumele si fructele nu trebuie sa lipseasca din meniul zilnic al oricarei persoane.

Se recomanda consumul acestora in stare proaspata si, pentru cele care au coaja comestibila, sa fie consumate cu coaja. Consumate astfel, aportul de vitamina C si de fibre este maxim. Este gresita practica de a curata marul de coaja sau de a indeparta coaja strugurelui.

Grasimile alimentare

Se recomanda un consum redus de grasimi alimentare. Se vor consuma in special grasimile care contin acizi grasi polinesaturati. Acestea se gasesc mai ales in produsele vegetale (uleiuri, fructe cu coaja tare) si in pestele gras. Se va limita consumul de grasime din carnea de porc.

Zaharul

Zaharul si produsele zaharoase nu ar trebui sa existe in alimentatie decat strict ocazional, adica o data sau de doua ori pe saptamana si in cantitati mici.

Dulciurile rafinate sunt foarte tentante datorita proprietatilor organoleptice deosebite, dar au o concentratie foarte mare de zahar si se absorb rapid in organism. Consumul acestora in cantitate mare se asociaza cu riscul cariilor dentare, obezitatii, diabetului zaharat, boli cu larga raspandire in randul populatiei. Bauturile racoritoare, la fel ca si dulciurile, trebuie consumate numai ocazional.

Exceptie de la aceste restrictii o reprezinta copiii si adolescentii care au o actvitate fizica intensa, cum este practicarea unui sport sau alte activitati care necesita consum mare de energie.

Bauturile

Necesarul hidric va fi acoperit cu apa si in nici un caz cu sucuri, indiferent de modul lor de preparare.

Bauturile alcoolice sunt contraindicate la copil.

Miscarea

Activitatea fizica trebuie sa faca parte din activitatile zilnice ale oricarui copil/adolescent. Stilul sedentar de viata asociat cu o alimentatie necorespunzatoare poate genera o serie de boli cronice, caracteristice societatii moderne.

Sarea din alimente

Se recomanda a nu se adauga sare in alimente in consumul casnic, deoarece multe produse alimentare au adaugata sare prin procesare (mezeluri, branza telemea, cascaval etc), iar altele au in compozitia lor mineralele necesare organismului (legumele si fructele).