In continuarea primului an, varsta cuprinsa intre 12-24 luni are un rol major in formarea unor obiceiuri alimentare sanatoase. Acest proces evolueaza, in continuare, si dupa 2 ani.

Comportamentul alimentar optim

Deprinderea unui comportament alimentar optim trebuie sa reprezinte un obiectiv important al intregii familii. Un comportament alimentar adecvat are o contributie decisiva pentru buna stare de sanatate la varsta adulta.

Obiceiurile alimentare sanatoase trebuie induse cat mai precoce cu putinta, obiectiv care implica numeroase aspecte pe care le vom enumera mai jos.

Exemplul parintilor

Parintii trebuie sa fie model de alimentatie sanatoasa si de invatare a manierelor adecvate in timpul meselor. Este cunoscut faptul ca parintii cu o dieta nesanatoasa vor avea foarte probabil copii cu acelasi tip de dieta, copiii mici fiind influentati in mare masura de obiceiurile alimentare ale parintilor si fratilor mai mari.

Exemplul parintilor are o valoare mult mai mare decat „teoria”, amenintarile sau interdictiile. De aceea se recomanda ca parintii sa ia masa impreuna cu copiii ori de cate ori este posibil, copiii invatand astfel ce si cum sa manance (ceea ce vad la parinti are un impact incomparabil mai mare decat eventualele explicatii sau reguli enuntate teoretic). In acest mod i se transmit copilului obiceiurile alimentare parentale, fiind – evident – in interesul intregii familii ca acestea sa fie sanatoase.

Preferinta pentru gust

Cel de al doilea an de viata aduce deprinderea preferintelor pentru gusturi. Singura preferinta gustativa innascuta este cea pentru dulce, toate celelalte dobandindu-se ulterior. Aceste preferinte (ca si obiceiurile alimentare formate) au toate sansele sa se prelungeasca de-a lungul intregii vieti.

La aceasta varsta survine deprinderea copilului cu gustul alimentelor sanatoase si stabilirea preferintelor pozitive.

Obiceiurile alimentare sanatoase

Obiceiurile alimentare sanatoase, constituite la aceasta varsta, contribuie hotarator la prevenirea bolilor legate de stilul modern de viata, boli care devin clinic manifeste incepand cu varsta mijlocie (boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, sindromul metabolic, unele forme de cancer si multe altele).

Acestea justifica afirmatia ca alimentatia primilor ani de viata (mai ales primii trei ani) influenteaza sanatatea pe termen lung („sanatatea adultului se edifica in copilaria mica”). Acest proces incepe imediat dupa nastere, cand alimentatia exclusiv naturala duce la ceea ce se numeste „programarea metabolica a sanatatii pe termen indelungat”.

De aceea nu este niciodata prea devreme pentru a incepe promovarea dietei sanatoase si incurajarea dvs., in calitate de parinte, sa o continuati de-a lungul intregii copilarii (exista studii care arata ca, de exemplu, cu cat se introduc mai devreme in dieta copilului fructele si vegetalele, cu atat cresc sansele ca acesta sa continue sa le consume la varste ulterioare).

Sfaturi pentru alimentatia sanatoasa a copilului dvs.

O serie de „detalii” au importanta in deprinderea obiceiurilor alimentare sanatoase:

• evitarea stres-ului in timpul meselor (silirea copilului sa manance cat vrem noi s.a.), stres generator de anxietate si apoi de dificultati alimentare;
• respectarea apetitului copilului;
• acordarea unei durate suficiente meselor;
• monitorizarea atenta a „refuzurilor” alimentare ale celorlalti membri ai familiei (mai ales ale fratilor mai mari);
• se va evita oferirea unor alimente prost pregatite sau neatractive;
• crearea unei atmosfere agreabile, de buna dispozitie la mese, cu incurajarea interactiunii sociale (conversatii atractive, pe teme de interes pentru intreaga familie, pe masura intelegerii copiilor);
• pozitia copilului mic la masa este importanta (scaun adecvat, cu inaltime optima, cu un bun sprijin pentru picioare);
• masa nu se va lua in fata ecranului (TV, PC etc.) spre a evita deturnarea atentiei si impiedicarea perceperii semnalelor corporale ale satietatii (ceea ce favorizeaza consumul excesiv);
• alimentele nu trebuie folosite in scop coercitiv, nici ca recompensa sau consolare (de exemplu recompensarea unei prestatii cu ceva dulce), deoarece acest obicei tinde sa se perpetueze in viata adulta;
• o regula de baza este cea „a compromisului”: imbinarea placem cu asigurarea tuturor principiilor nutritive de baza, cu respectarea regulilor de igiena etc.
• copiii nu judeca alimentele in termeni de sanatate, ei savurandu-le cu toate simturile (aspect vizual, miros, gust), iar la varste ceva mai mari, mai relevante decat notiunile de „alimente sanatoase” sunt cele de performante (fizice si psihice), aspect, forma fizica s.a.

De toate aceste aspecte, trebuie avut permanent in minte faptul ca este mult mai important si mai usor sa promoveati obiceiuri alimentare adecvate decat sa le corectati pe cele eronate.