Din al treilea an de viata, alimentele consumate de copil sunt, in mare masura, asemanatoare cu cele consumate de adult.

Parintii – responsabili pentru sanatatea viitoare a copilului

Parintii sunt responsabili de alegerea alimentelor, de stabilirea cantitatii si orarului meselor. Deseori parintii au tendinta de a obliga copilul sa manance intreaga cantitate oferita si de a limita accesul la anumite alimente. Aceste tendinte se asociaza cu supraalimentatia si cu interesul paradoxal pentru alimentele interzise.

Sfaturile dietetice acordate de catre medic parintilor vor face referire la valoarea energetica a diferitelor alimente si la alimentele cu calitati nutritive necorespunzatoare pentru starea de sanatate a copilului.

Cu ocazia evaluarii starii de sanatate se va calcula IMC (indicele de masa corporala), se va aprecia velocitatea cresterii, indicatorii somatometrici care se vor raporta la valorile normale pentru varsta si sex. Cu aceasta ocazie se vor formula predictii pentru castigul ponderal si statural normal pentru perioada urmatoare.

Prevenirea sau intarzierea aparitiei bolilor cardiovasculare si metabolice caracteristice epocii moderne este posibila prin alimentatie sanatoasa, activitate fizica si evitarea fumatului. In prezent, profilaxia acestor boli se impune foarte precoce, din primele luni si ani de viata.

Pentru profilaxia primordiala a bolilor cardio-metabolice, diferitele ghiduri dietetice sunt centrate pe aportul caloric total si pe comportamentul alimentar al copilului.

Ghidurile internationale, elaborate de societati profesionale de prestigiu, recomanda pentru aceasta categorie de varsta:

Recomandari generale

• aport generos de legume si fructe, cereale integrale, lapte si produse lactate cu continui redus de grasime, peste, carne slaba, fibre;
• reducerea aportului de grasimi saturate si grasimi trans;
• activitate fizica.

Sfaturi recomandate de catre Academia Americana de Cardiologie

Iata cateva sfaturi recomandate de catre Academia Americana de Cardiologie:

1. aport caloric echilibrat, in functie de intensitatea activitatii fizice, pentru mentinerea unei greutati normale;
2. 60 de minute pe zi activitate fizica;
3. consum zilnic de legume si fructe, limitarea sucurilor (in special cele dulci);
4. consum de uleiuri vegetale si margarina tartinabila (ambele cu continut redus in grasimi saturate si grasimi trans), in locul untului si al altor grasimi animale;
5. consum de paine integrala si produse de panificatie din faina integrala care vor inlocui produsele din fainuri rafinate;
6. reducerea consumului de bauturi si alimente dulci; evitarea adaugarii zaharului la prepararea unor mancaruri;
7. consumul zilnic de lapte semidegresat si produse lactate sarace in grasimi;
8. consum de carne slaba si reducerea consumului de preparate din carne bogate in grasimi;
9. consum de peste, in special peste gras, preparat prin fierbere sau la gratar;
10. reducerea aportului de sare, inclusiv de produse alimentare sarate.