Alimentatia in al doilea an de viata trebuie sa fie cat mai diversificata si variata, apetisanta si plina de fantezie.

Toate cele cinci grupe de baza ale piramidei alimentare (cereale, vegetale, fructe, lapte si derivatele, carnea) isi au locul lor intr-o dieta echilibrata, niciuna nefiind mai importanta decat celelalte.

3 mese si 2 gustari

Dieta zilnica va fi repartizata pe trei mese principale si doua gustari, dar este necesara o considerabila flexibilitate, in functie si de preferintele sau refuzul copiilor. in general se recomanda ca la mesele principale sa se ofere copilului alimente din cel putin patru grupe de baza, iar la gustari, din cel putin 2-3 grupe.

Gustarile vor fi oferite la intervale nu foarte apropiate de mesele de baza si in cantitati care sa nu interfereze cu acestea (gustarile copiilor institutionalizati trebuie sa fie la fel de nutritive ca cele primite acasa).

Ziua va incepe, obligatoriu, cu micul dejun

Cerealele integrale, laptele (si derivatele) si fructele furnizeaza energia necesara, refacand rezervele de glucide ale copilului dupa „infometarea” din cursul noptii, glucide esentiale pentru functiile creierului si organului vizual.

Impactul considerabil al micului dejun este ilustrat si de efectele sale benefice asupra copiilor cu malnutritie (carora le imbunatateste evident comportamentul, atentia, capacitatea de memorare si performantele scolare). In plus, este demonstrat ca „a sari” peste micul dejun implica riscul excesului ponderal (mai ales la copilul mai mare si adolescent).

Indeosebi in literatura anglo-saxona de specialitate se fac precizari privind portiile de alimente. Acestea trebuie aplicate cu un mare grad de flexibilitate. Astfel, recomandarile zilnice privind alimentatia copilului intre 1 si 2 ani ar fi:

• cereale integrale: 3-5 portii;
• vegetale: 3 portii;
• fructe: 2-3 portii;
• lapte sau derivate: 2-4 portii;
• carne: o portie.

Dimensiunea portiilor de mancare

Dimensiunile portiilor de mancare pentru copilul cu varsta intre 1 si 2 ani sunt:

• pentru vegetale: 40 g (la un an), 50 g (la doi ani);
• pentru fructe: 60 g (la un an), 75 g (la doi ani);
• pentru lapte: 100 ml (15-30 g in cazul branzeturilor);
• pentru carne: 40 g;
• pentru cereale (paine, paste fainoase s.a.): 40-45 g (o felie de paine).

Numarul portiilor are doar o valoare orientativa, nefiind un imperativ zilnic (atingerea obiectivelor urmarite poate fi evaluata saptamanal). Unii autori recomanda portii mai mici pentru a permite copilului sa identifice momentul satisfacerii senzatiei de foame (i se va ingadui sa mai ceara) si spre a evita irosirea alimentelor.

Cerealele integrale

Cerealele integrale (paine, paste fainoase, fulgi de cereale, biscuiti, paine prajita s.a.) sunt baza piramidei alimentare (este foarte indicat ca cel putin 50% din cerealele primite sa fie cereale integrale!).

Legumele si fructele

Legumele si fructele, pe cat posibil crude, vor fi cat mai variate, incluzand saptamanal cat mai multe subgrupe, aici numarandu-se si leguminoasele (plante dicotiledonate al caror fruct este o pastaie: fasole, mazare), in portii de 30-35 g (greutate uscata), cartofi (120-140 g).

De mentionat este ca unor vegetale li s-a supraevaluat valoarea nutritiva (de exemplu spanacul). Eventual, una dintre portiile zilnice de fructe poate fi inlocuita cu 100 ml de suc de fructe sau de legume, neindulcit (cele din comert, in general de evitat, vor fi atent verificate cu privire la compozitie: fara zahar ca, de exemplu, siropul de porumb). Se va incuraja consumul regulat de vegetale si fructe (sursa de nutrienti- cheie, densitate calorica mica).

Laptele si derivatele din lapte

Laptele si derivatele sale trebuie sa aiba pe eticheta mentiunea „pasteurizat” (laptele achizitionat ca atare trebuie foarte bine fiert). Sunt de preferat branza de vaca sau telemeaua nesarata (se evita in general branzeturile fermentate, printre altele si pentru bogatul lor continut lipidic).

Pentru copiii de varsta mica exista formule de lapte de crestere adaptate nevoilor nutritionale ale acestei categorii de varsta. Aceste formule sunt imbogatite cu vitamine si minerale, contribuind la asigurarea unei alimentatii echilibrate pentru aceasta categorie de varsta si la prevenirea deficientelor nutritionale specifice acestei perioade, in special a deficitelor de vitamina D si fier.

Carnea si ouale

Carnea (pasare, peste) si ouale sunt sursele majore de proteine de origine animala.

Ele se vor alterna in cursul unei saptamani: 1-2 oua (se socotesc si cele incluse in diverse preparate), o portie de peste si maximum cinci portii de carne slaba. Se vor evita total mezelurile.

Se vor exclude grasimile solide.