Ma abonez GRATUIT la newsletterul Corpul-Uman.com! Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016!

E-mail:

   Clic aici pentru Arhiva!

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe...

Alimentatia naturala a nou-nascutului prematur0 Comments

Publicat in:
Etichete:alaptare, alimentatia prematurului, hrana, prematur, prematuri

Daca prematurul are o greutate peste 1500 grame se recomanda ca pentru initierea alimentatiei enterale sa se utilizeze lapte matern.

Laptele uman prematur are o concentratie mai mare de lipide, proteine (1,7-2 g/100 ml), sodiu si vitamine liposolubile si o cantitate mai mica de lactoza, calciu si fosfor comparativ cu laptele matur, aceste diferente mentinandu-se timp de 2-4 saptamani postnatal.

Alimentatia prematurului

Alimentatia prematurului

De asemenea, laptele prematur are o faza colostrala mai indelungata, de aproximativ 15 zile, adaptata tranzitiei ingreunate a nou-nascutului prematur.

Avantajele administrarii laptelui matern la prematur

  1. cestere antropometrica si dezvoltare corespunzatoare
  2. reglare corespunzatoare a echilibrului termic, glicemic, a saturatiei hemoglobinei in oxigen si a presiunii partiale a oxigenului, mai putine variatii ale frecventei cardiace si respiratorii si mai putine episoade de apnee si bradicardie
  3. stimuleaza cresterea si diferentierea intestinala postnatala prin prezenta a numerosi factori de crestere (EGF, NGF, TGF-a si TGF- P, insulina, relaxina, insulin-like GF)
  4. protectie impotriva stressului oxidativ prin continutul crescut de superoxid dismutaza si glutation-peroxidaza si cantitatea optima de vitamine A si E, cu rol antioxidant
  5. protectie impotriva infectiilor si enterocolitei ulcero-necrotice prin cantitatea crescuta de IgA secretorie
  6. incidenta scazuta a bolii diareice acute determinate de rotavirus, E. coli, Shigella, Salmonella, C. difficile, G. lamblia, Campylobacter spp.
  7. incidenta scazuta a infectiilor de tract urinar si a meningitelor
  8. protectia prematurilor cu istoric familial de atopie impotriva alergiilor
  9. incidenta scazuta a retinopatiei de prematuritate si acuitate vizuala mai buna la 2-6 luni varsta corectata
  10. dezvoltare neurologica superioara, cu atat mai importanta cu cat durata alaptarii este mai mare
  11. scaderea riscului de boli cardio-vasculare in adolescenta si la varsta adulta
  12. scaderea riscului de diabet zaharat tip 2
  13. rata scazuta a respitalizarilor.

Exista si anumite dificultati care pot aparea in cursul alaptarii prematurilor. Una dintre acestea este intarzierea instalarii secretiei lactate prin intarzierea lactogenezei II. Acest lucru este determinat de numerosi factori:

  • nastere prin operatie cezariana,
  • hipertensiunea arteriala materna indusa de sarcina,
  • diabetul zaharat matern,
  • obezitate,
  • administrarea tratamentui tocolitic.

O alta problema posibila este sindromul insuficientei lactate secundare – lactogeneza adecvata dar nou-nascutul nu suge indeajuns de eficient pentru a mentine secretia lactata a mamei (atasare dificila la san, miscari linguale anormale, frecventa scazuta a miscarilor de supt, imposibilitatea mentinerii presiunii negative in timpul suptului, imaturitate comportamentala – oboseste repede).

Pentru a minimiza aceste dificultati, dar si altele care pot aparea, exista solutii de optimizare a alaptarii prematurilor prin sustinerea capului, gatului si mandibulei in cursul alaptarii si mentinerea corpului nou-nascutului la acelasi nivel cu sanul.

Semnele de foame la prematur

Mamele nou-nascutilor prematuri trebuie sa fie instruite pentru a recunoaste din timp semnele de foame:

  • ochii larg deschisi,
  • privire vioaie,
  • miscari oculare rapide,
  • miscari ale capului si membrelor,
  • deschiderea gurii si
  • miscari de supt.

Mamele trebuie sa stie ca plansul este un semn tardiv de foame, determina lipsa concentrarii, duce la dificultati de atasare la san si refuzul sanului. Prematurii au o durata crescuta a somnului, in cazul lor fiind justificata trezirea pentru alaptare.

In cazul secretiei lactate insuficiente, medicul poate recomanda administrarea medicamentelor sau substantelor galactogoge, de tipul metoclopramidului si domperidonului care cresc secretia de prolactina prin antagonizarea dopaminei. Desi nu trec in lapte decat in cantitati foarte mici, aceste medicamente pot provoca mamei reactii extrapiramidale (greata, varsaturi, ameteli). S-a demonstrat ca si unele preparate din plante (Trigonella foenum-graecum, Galega officinalis, Silybum marianum) au efecte galactogoge.

In cazul maternitatilor care ingrijesc prematurii este necesara si recomandata colectarea laptelui uman. Acest lucru trebuie sa se realizeze in spatii cu destinatie speciala (lactarii), respectand anumite masuri speciale de igiena si profilaxie. Colectarea se poate efectua manual sau mecanic/electric. Procesul de colectare a laptelui matern cu ajutorul pompelor este mai igienic si mai usor de folosit in cadrul spitalelor dar are drept efecte negative pe termen lung (scaderea cantitatii de lapte secretat de glanda mamara, prin afectarea golirii periferice) si poate provoca mastita daca presiunea negativa este >200 mmHg.

Conservarea laptelui uman

Conservarea laptelui uman trebuie efectuata in conditii speciale de temperatura. Astfel, la temperatura mediului ambiant, laptele colectat nu se conserva ci se administreaza imediat, in interval de o ora de la colectare.

La frigider (4°C), laptele poate fi pastrat timp de 24 ore. Refrigerarea laptelui matern determina pierderea a 40% din cantitatea de vitamina C, 40% din cantitatea de lizozim, 30% din cantitatea de lactoferina, 40% din cantitatea de IgA secretorie si scaderea cu 25% a activitatii lipazei. La congelator (-20°C), laptele poate fi pastrat timp de 3-6 luni.

Similar oricarui produs alimentar, o data dezghetat, nu se recongeleaza, putand fi pastrat o ora la temperatura mediului ambiant si 24 ore la frigider.

Laptele uman nu se fierbe si nu se pasteurizeaza deoarece in timpul tratarii termice a laptelui se pierd mai multe substante nutritive decat in timpul congelarii. Pasteurizarea determina reducerea concentratiei de IgA si lizozim, scade retentia azotului, absorbtia lipidelor prin distrugerea lipazei, scaderea concentratiei de vitamine hidrosolubile si factori antiinfectiosi.




Author: Corpul Uman
Google
Curs de alaptare


Un nou serviciu special creat pentru tine!

Ai nevoie de consultanta avizata in privinta nasterii, alaptarii, diversificarii si alimentatiei tale sau a copilului?

Suna ACUM si stabileste o intalnire!
0751.160.458


Link-uri Sponsorizate
Alimentatia naturala a nou-nascutului prematur

Lasă un răspuns