Ma abonez GRATUIT la newsletterul Corpul-Uman.com! Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016!

E-mail:

   Clic aici pentru Arhiva!

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe...

Alimentatia copilului cu varsta intre 1 si 2 ani – Trasaturi distincte0 Comments

Publicat in:
Etichete:1 an, 18 luni, 2 ani, alimentatia copilului, crestere, dezvoltare

Perioada cuprinsa intre 12-24 de luni are unele trasaturi distincte in privinta alimentatiei copilului:

Tranzitia de la alimentatia predominant lactata la o alimentatie asemanatoare cu cea a adultului

De la varsta de 4-6 luni, odata cu diversificarea alimentatiei, si in continuare, in al doilea an de viata, se trece de la o alimentatie exclusiv lactata la una „matura” (similara adultului).

Alimentatia copilului cu varsta intre 1 si 2 ani

Alimentatia copilului cu varsta intre 1 si 2 ani

Incetinirea ritmului de crestere

Dupa varsta de 12 luni, ritmul de crestere este mai lent, incetinire subliniata, de exemplu, de faptul ca, in primele luni dupa nastere, pana la o treime din aportul energetic zilnic este „cheltuit” pentru crestere, pentru ca in jurul varstei de 2-3 ani cresterea sa mai consume doar 1-2% din aportul energetic total.

Consecinta incetinirii ritmului de crestere este scaderea nevoilor alimentare dupa varsta de un an, tradusa prin diminuarea (uneori accentuata) a apetitului copilului. Ca atare, acesta va deveni „mofturos” la mancare, cu un apetit (si deci un aport caloric) imprevizibil de la o zi la alta, parand – uneori brusc – neinteresat de alimente.

Aceasta modificare a comportamentului alimentar al copilului este normala si trebuie cunoscuta de catre parinti pentru a evita fortarea acestuia sa manance si transformarea orelor de masa in confruntari care risca sa genereze probleme mai severe (supraalimentatie, inducerea aversiunii pentru unele alimente s.a.).

„Dezinteresul” copilului pentru mancare este de regula pasager, acesta deprinzana treptat senzatia de satietate (de aceea nu trebuie obligat sa-si „goleasca farfuria”). In aceasta situatie se recomanda oferirea unei game cat mai largi de alimente nutritive (din cele cinci grupe de baza) la fiecare masa, variind la maximum gusturile si consistenta, dand copilului libertatea de a alege ce si cat vrea.

Eventual, cand refuzul este total, se va pastra farfuria pentru mai tarziu, cand ii va fi foame, fara a i se oferi biscuiti sau dulciuri (dupa ce a refuzat masa), pentru a preveni dezvoltarea interesului acestuia pentru alimente bogate caloric, dar sarace in nutrientii de baza.

Parintii vor fi asigurati de catre medic ca un copil sanatos are o remarcabila capacitate de autoreglare a aportului alimentar, dieta lui echilibrandu-se de-a lungul unei perioade mai lungi, daca i se va asigura o larga gama de alimente cu valoare nutritiva.

In plus, trebuie sa intelegeti ca dificultatile de alimentatie (uneori serioase) rezulta adesea din anxietatea legata de mese. Cata vreme copilul este plin de energie, sanatos si se dezvolta bine, cu performantele asteptate si nu este nici sub, nici supraponderal, inseamna ca primeste nutrientii adecvati, in cantitate suficienta, neexistand nici un motiv de alerta, in ciuda marilor oscilatii ale apetitului.




Author: Corpul Uman
Google
Curs de alaptare


Un nou serviciu special creat pentru tine!

Ai nevoie de consultanta avizata in privinta nasterii, alaptarii, diversificarii si alimentatiei tale sau a copilului?

Suna ACUM si stabileste o intalnire!
0751.160.458


Link-uri Sponsorizate
Alimentatia copilului cu varsta intre 1 si 2 ani – Trasaturi distincte

Lasă un răspuns